Categoria: Il Vernacoliere

Rubrica a cura di Angelo Canino

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

Facìanni jùarnu …

Facìanni jùarnu … Facìanni jùarnu, a jurnèata ‘ncigna,a llu gallinèaru, rèanu e ttorchjiscu,a ciùccia attacchèata all’urma e na pigna,pìa lli crèapi e lli ppàscia a nnu friscu. Ccu nna ccettulla, rimunna nnu midu,a frasca ricota, ll’ha...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

A Rrenne

A Rrenne A nn’angudìcchjiu e ssa Calabria bella,accarizzèata e du Crèati e ddu Campagnèanu,c’è nnèata tant’anni fa na gioia e perla,mmìanzu a mmajisi chiantèati tutti e rèanu. Crisciùta ‘mpressa, a nnu nenti fatta ranna,a genti chi...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

Alli scodi elementèari

Alli scodi elementèari U misu era settembri e ll’annu u sissantasetti,ppe ll’età mia era llu primu jùarnu e scoda,intra nu stanzunu, èramu in tuttu diciassettièramu tutti vestuti alla bona, tutti fori moda. Nu nàstru azzurru attacchèatu...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

U rizzudu

U rizzudu A nnu pizzu, arrìadi a porta,misu ‘mpèaru a nna buffettaalla ciarriglia fa lla corta,e ugnettanti a d’illa appretta. E’ ttripputu senza mangèari,e ppe cchissi nun s’annèaca,a vucca è ttunna ppe ppiscèari,e ssu sta ‘mpèaru...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

U carbunèaru

U carbunèaru Stamatina mina vìantu e tramuntèana,vìarnu è appena trasutu amèarualli dìatti ho mmisu i mmuttiti e dèanau friddu mo si senta pèaru pèaru. I focudèari riposèati ssi misi e astèata,ncìgnani all’appiccèari e alla mita vèanippe...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

U pumadoru

U pumadoru Si po ddiri ca è d’illu u rre e d’ùartu,ccu cchillu cuduru russu chi sud’illu u tena,nasci ttunnu, dongarinu e ppuru stùartu,fa ccuntìantu a dugnedunu chi cci vena. Quanni u spacchi, è nnu piaciri...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

Nu spìzzicu e da matina

Nu spìzzicu e da matina I novi èrani fatti,è secutèatu i gatti!Signu assettèatu ‘mpèaru,alla cota e zu’ Jennèaru. Avìa ffrittu pipi ccu ppatèati,intrha nu pèanu conzèatina vùaria ccu ssazizza,na muzzarella a ttrhizza. Na menza suppressèata,ccu nnu curtìallu...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

A vutta

A vutta A vutta è nnèata affurtunèata,e d’è lla regina e da cantina,fatta e dignu, ccu ccirchji ricamèatau cantiniari si preja quann’è cchjina. Quann’è ssettembri si pripèara,a d’accògliari u mustu vinnimèatus’abbuna bella bella e ssi conza...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

Ci vò furtuna puru…

Ci vò furtuna puru… Era na dumìnica matina e agustu,d’accordi ni mintimu quattr’amici,e jèamu alla Sida ppe nn’arrustucarna e cùastu, vinu e aschchipici. Arrivèati allu friscu e chilli pini,facimu na bella vrèascia arrussichèata,alla griglia èamu misu...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

U chiùavu stùartu

U chiùavu stùartu Nu jùarnu passanni e chilla cheasicella,duvi cinquant’anni fa signu nèatua cchilla scadunèata e chilla cavarellaun c’era nnullu, c’era tuttu abbannunèatu. A porta chjina e gagli, era ammarrèata,ll’èaiu aperta chièanu e ssignu trasutu,mi vena...

Il Vernacoliere di Angelo Canino 0

Quanni jìa a cchillu Marullu

Quanni jìa a cchillu Marullu Quanni si appena nu quatrarìallu,e ttutti quanti a ttìa ti vùani beni,u ricùardu è ddeccussì bìalluchi ti scurra cumi sangu ìntra i veni. Partìa lla matina prìastu vers’i setti,quanni escìa ppe...

error: Contenuto protetto!